1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138 din 4 decembrie 2024 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri (Monitorul Oficial nr. 1222 din 5 decembrie 2024).
RO E-FACTURA
Transmiterea CNP pentru persoane fizice este opțională: se reglementează cadrul pentru ca identificarea prin CNP pentru persoanele fizice să fie opțională. Astfel, în cazul în care contribuabilul nu dorește să comunice un cod de identificare, factura va include automat un cod format din 13 cifre de zero.
Limitarea operațiunilor obligatorii: Obligația utilizării sistemului RO e-Factura va fi restrânsă doar la operațiunile pentru care locul livrării sau prestării din punct de vedere al TVA este în România.
Eliminarea excepțiilor pentru facturile simplificate: Sistemul RO e-Factura va fi utilizat obligatoriu și pentru facturile simplificate, cu excepția bonurilor fiscale.
Coduri CPV pe facturile pentru achiziții publice: Facturile emise în baza contractelor de achiziții publice, sectoriale sau de concesiuni vor trebui să includă codurile CPV corespunzătoare din nomenclatorul achizițiilor publice (CPV este acronimul de la Common Procurement Vocabulary și este un simbol numeric specific unei anumit produs sau serviciu).
Se abrogă prevederile referitoare la utilizarea sistemului RO e-Factura pentru facturile emise pentru vouchere de vacanţă titularilor acestora, având în vedere că toate facturile emise în relația B2C vor fi raportate în sistem de la 1 ianuarie 2025.
RO E-TVA
Se amână până la 1 iulie 2025, dispozițiile privind obligația transmiterii de către contribuabili a rezultatului verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate de către ANAF prin ”Notificarea de conformare RO e-TVA”, precum și a sancțiunii pentru neîndeplinirea acestei obligații.
RO E-TRANSPORT
Se amână intrarea în vigoare a sistemului național e-Transport pentru operatorii economici autorizați până la 31 martie 2025.
IMPOZITUL PE PROFIT
Contribuabilii care datorează impozite specifice pe cifra de afaceri (instituții de credit, persoane juridice din domeniul petrolier) sunt exceptați de la impozitul minim pe cifra de afaceri.
IMPOZITUL PE VENIT
Reglementarea regulilor privind calculul și declararea impozitului pe venit în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, în situația în care venitul este plătit exclusiv în natură, precum și în cazul sumelor reprezentând garanție, utilizată pentru plata chiriei stabilită prin contract. În aceste situații obligațiile de stabilire a venitului net anual, de calcul, declarare și plată a impozitului revin proprietarului, uzufructuarului sau altui deținător legal prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Măsura are în vedere faptul că în aceste situații plătitorul de venit se află în imposibilitatea reținerii la sursă a impozitului pe venit.
Instituirea unor dispoziții tranzitorii de clarificare a regimului fiscal aplicabil, precum și a obligațiilor de declarare, calcul și plată a impozitului pe venit în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, în situația în care chiria, aferentă unei perioade contractuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2024, a fost plătită în avans până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv. Măsura are în vedere necesitatea aplicării unitare a regimului fiscal în această situație.
Reglementarea/clarificarea impozitării veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor dreptului de proprietate. S-a reglementat modalitatea de declarare și stabilire a impozitului pe veniturile realizate din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, ulterior autentificării actului de transfer. Astfel, se propune ca persoana fizică beneficiară a veniturilor sau plătitorul de venit, în situația în care veniturile sunt plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, să calculeze și să declare impozitul pe venit datorat, sens în care se stabilesc regulile necesare calculului, declarării și plății. Măsura are în vedere solicitările formulate de organele fiscale și de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România care vizează necesitatea asigurării unor reguli fiscale suficiente și fără echivoc.
Se clarifică faptul că veniturile din pensii obținute din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotei de impozit de 10% asupra venitului impozabil lunar, stabilit prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei. Necesitatea acestor clarificări a fost determinată de măsurile privind impozitarea veniturilor din pensii introduse prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și are ca scop înlesnirea îndeplinirii obligațiilor fiscale de către contribuabilii care realizează astfel de venituri.
TVA
Facturile emise în sistem simplificat vor trebui să conțină și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă.
În situațiile în care se ajustează baza impozabilă conform art. 287 lit. a)—c) și e), dacă furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii nu emite factura de corecție prevăzută la art. 330 alin. (2), beneficiarul, persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, obligată la plata taxei în condițiile prevăzute la art. 307 alin. (2)—(4) și (6) și la art. 331, trebuie să emită o autofactură în vederea ajustării bazei de impozitare și a taxei deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au intervenit evenimentele prevăzute la art. 287 lit. a)—c) și e).
ACCIZE
Se propune instituirea unor măsuri în vederea combaterii evaziunii în domeniul produselor accizabile, având în vedere că în urma acțiunilor de control efectuate de organele fiscale s-a constatat eludarea plății obligațiilor fiscale la bugetul de stat de către unii operatori economici care desfăşoară activități cu produse accizabile.
Crearea unor obligații de declarare a operațiunilor și garantare a accizelor (120%) pentru destinatarii înregistrați și operatorii economici înregistrați la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare de produse accizabile care prezintă risc fiscal ridicat conform unor criterii stabilite prin ordin comun al președintelui ANAF și al AVR și care dețin și eliberează pentru consum produse accizabile din cadrul unui antrepozit fiscal aparținând unei terțe persoane.
Introducerea obligației pentru destinatarii înregistrați și operatorii economici înregistrați la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare de produse accizabile care prezintă risc fiscal ridicat și care dețin și eliberează pentru consum produse accizabile din cadrul unui antrepozit fiscal deținut de o persoană terță, de a înștiința autoritatea competentă, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere. Nedepunerea declarației pe proprie răspundere și negarantarea plății accizelor, urmează a fi incriminate ca infracțiuni.
Introducerea unei prevederi care să vizeze situația în care acești operatorii economici nu mai sunt considerați că prezintă risc fiscal ridicat, respectiv atunci când autoritatea competentă constată că pe parcursul a 36 de luni consecutive de la data depunerii primei declarații pe proprie răspundere, operatorul economic nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
LEGEA CONTABILITĂȚII
Referitor la balanţa de verificare – se propune ca aceasta să se întocmească lunar având în vedere necesitatea asigurării în timp real a unor informații centralizatoare. Întrucât contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operațiunilor întocmirea balanței lunare pe baza informațiilor deja existente în contabilitate reprezintă un instrument util atât la nivel intern managerial al entității cât și eventualelor organe de control.
Referitor la termenele prevăzute de legea contabilității – având în vedere că depășirea termenului de depunere are diverse implicații (inclusiv fiscale) și cum în practică au fost situații în care înțelegerea modalității de calculare a termenului a fost diferită, prin prezentul proiect se propune stabilirea unui termen unitar până la care entitățile pot depune situațiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale. De asemenea, se propune cuprinderea și a unor prevederi referitoare la situația în care termenele prevăzute de lege se pot împlini într-o zi nelucrătoare.
Referitor la termenul de depunere a situaţiilor financiare anuale – se propune ca acesta să fie data de 31 mai, respectiv 30 aprilie, în funcție de categoria entității raportoare, a exercițiului financiar următor celui de raportare. Exemplu: entitatea este o societate care are un exercițiu financiar care coincide cu anul calendaristic, respectiv 1 ianuarie N – 31 decembrie N. Data de 31 mai N+1 este zi nelucrătoare, prima zi lucrătoare fiind data de 2 iunie N+1. Ca urmare, entitatea raportoare poate depune situațiile financiare anuale până la 2 iunie N+1.
Referitor la semnarea situaţiile financiare anuale şi raportările contabile – pentru corelare cu prevederile art. 10 alin. (2) din legea contabilității, se propune completarea prevederilor art. 28 alin. (10), sub aspectul precizării calității de angajat a persoanei împuternicite să semneze situaţiile financiare anuale şi raportările contabile. Deși din prevederile legale în vigoare, respectiv art. 28 alin. (13) din legea contabilității, rezultă cu claritate faptul că administratorul răspunde pentru organizarea și conducerea contabilității, în timp ce directorul economic răspunde pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile, numeroși operatori economici au solicitat clarificări legate de atribuțiile administratorului, respectiv ale directorului economic. Pentru identificarea modalității de exercitare a responsabilității aferente acestora, s-a constatat că, pe baza informațiilor aferente raportărilor depuse de operatorii economici pentru data de 31 decembrie 2023, din totalul de 902.845 cât reprezintă numărul celor care au depus situații financiare anuale/raportări contabile anuale, pentru un număr de 108.447 entități o aceeași persoană semnatară apare în dublă calitate: administrator și persoană care a întocmit situațiile financiare anuale/raportările contabile anuale. Totodată, fără a fi fost prezentate cazuri concrete, aspectele legate de ținerea contabilității în alte condiții decât cele prevăzute de lege au fost semnalate atât în spațiul public, dar și aduse direct la cunoștința Ministerului Finanțelor, prin intermediul reprezentanților CECCAR. În ceea ce privește depunerea situațiilor financiare anuale, având în vedere că 98% din operatorii economici care sunt în aria de reglementare a Ministerului Finanțelor au depus online situații financiare anuale/raportări contabile anuale pentru exercițiul financiar al anului 2023 și ținând cont de faptul că declarațiile fiscale se depun numai online, se propune depunerea exclusiv online a situațiilor financiare anuale începând exercițiul financiar al anului 2025.
